Vulvovaginite

Vulvovaginita, numită și vaginită sau vulvită, este termenul general care caracterizează un spectru de afecțiuni vaginale cauzate de infecții, inflamație sau modificări ale florei vaginale normale.

Simptomele includ secreții vaginale anormale, mirosuri, mâncărime, durere, disurie, disconfort și dispareunie.

Cele mai frecvente cauze ale vaginitei sunt vaginoza bacteriană, candidoza vulvovaginală și tricomoniaza.

Tipuri de vaginită

Infecțioase:

• Vaginoza bacteriană este cea mai frecventă cauză de vaginită. Această afecțiune este cauzată de o modificare a florei vaginale normale, lactobacilii fiind înlocuiți de bacterii anaerobe.
• Candidoza vaginală este cauzată de proliferarea fungilor Candida și afectează 75% dintre femei de-a lungul vieții. Infecția cu Candida este, după vaginoza bacteriană, următorul cel mai frecvent tip de vaginită, 55% dintre femei experimentând o infecție până la vârsta de 25 de ani.
• Tricomoniaza, cauzată de infecția cu Trichomonas vaginalis.

Neinfecțioase:

• Vaginita atrofică – sindromul genitourinar al menopauzei este noul termen pentru atrofia vulvovaginală, o afecțiune care afectează un procent semnificativ dintre femeile aflate la menopauză. Semnele și simptomele vaginitei atrofice includ uscăciune vaginală, dispareunie, inflamație vaginală, arsură, mucoasă vaginală subțire, pierderea pliurilor (rugae) și, ocazional, secreție purulentă.
• Vaginita inflamatorie este o afecțiune neobișnuită, caracterizată prin secreție vaginală purulentă, arsură și dispareunie. Vaginita inflamatorie este asociată cu niveluri scăzute de estrogen, precum la femeile aflate la menopauză sau perimenopauză.
• Vaginita iritativă/alergică este caracterizată prin simptome precum arsura și durerea și prin semne precum eritemul vulvar.
• Vaginita aerobă este o afecțiune vaginală distinctă, care necesită un management clinic diferit și implică riscuri clinice distincte [46]. Vaginita aerobă este definită prin perturbarea dominanței Lactobacillus, dar este însoțită de modificări inflamatorii extreme și de prezența comensalilor enterici sau, în principal, a patogenilor aerobi, inclusiv streptococul de grup B (S. agalactiae), Enterococcus faecalis, Escherichia coli și S. aureus.
• Vaginoza citolitică este o altă afecțiune descrisă recent ca entitate distinctă atât față de flora normală, cât și față de vaginoza bacteriană. Această afecțiune, numită și vaginita Döderlein, prezintă numeroși lactobacili activi care afectează celulele epiteliale din cauza acidității extreme și a pH-ului scăzut. Nucleii goi și resturile celulare observate la microscopie nu trebuie confundate cu leucocitele și cocii.

Vaginita nespecifică (numită și disbioză vaginală) este o tulburare a microbiomului vaginal. Studii recente arată că disbioza vaginală influențează dobândirea virusului papiloma uman, persistența și progresia către leziuni premaligne cervicale asociate.